Program de vizitare: miercuri – duminica, 10.00- 18.00 (octombrie-aprilie) / 11.00- 19.00  (mai- septembrie)

Gratuit: prima miercuri din luna

Muzeul National de Arta al României, Ambasada Regatului Spaniei în România si Institutul Cervantes din Bucuresti va invita joi, 25 martie 2010, orele 18.00 la vernisajul expozitiei Fatete ale constiintei. Capriciile lui Goya.

Vernisajul va avea loc în Salile Kretzulescu ale MNAR, în prezenta doamnei Roxana Theodorescu, Director General al Muzeului National de Arta al României, a Excelentei Sale domnul Estanislao de Grandes Pascual, Ambasadorul Regatului Spaniei în România si a domnului Juan Carlos Vidal, Director al Institutului Cervantes din Bucuresti.

Expozitia prezinta cele 80 de gravuri din celebra serie a Capriciilor, realizata de pictorul spaniol Francisco de Goya (1746-1828) si publicata în perioada 1797-1799.

De un mare impact vizual, aceste gravuri suscita interesul deopotriva cunoscatorilor si celor care le vad pentru prima oara, nu numai datorita valorii artistice si calitatilor tehnice, dar si datorita mesajului moral transmis si titlurilor incitante – cel mai cunoscut fiind Somnul ratiunii naste monstri.

Capriciul, gen de gravura cu subiect liber, de la detaliul decorativ la compozitia fantastica, este în acceptia lui Goya motiv de acida satira sociala. Goya sanctioneaza – cu ironie, amaraciune sau severitate – slabiciunile si viciile umane: coruptia, prostitutia, sarlatania, vanitatea, infatuarea si stupiditatea. Sagetile lui tintesc nu numai masele populare, ci si clerul, înaltii demnitari si aristocratia.

Primele 36 de imagini ating teme precum dragostea, educatia gresita a copiilor, casatoriile de convenienta, cruzimea parintilor, prostitutia, lacomia s.a. Gravurile de la 37 la 42 contin scene în care personajele principale sunt magarii, ca efigii ale imposturii în diverse domenii ale vietii publice si private. În ultimele 38 de planse, Capriciile dezvaluie o lume supranaturala, populata de spirite, vrajitori, calugari si creaturi monstruoase.

Continutul critic al Capriciilor a provocat nemultumirea Inchizitiei, fapt care a blocat raspândirea gravurilor. Plansele au fost retrase rapid din vânzare, iar Goya a daruit regelui placile gravate precum si exemplarele nevândute, salvându-se astfel întreaga serie. Placile gravate apar în inventarul Calcografiei Nationale din 1803 si au fost folosite pentru mai multe tiraje postume.

Gravor talentat si inovator în domeniu, Goya realizeaza Capriciile combinând tehnicile acvaforte si acvatinta, pentru a obtine semitonuri si efecte dramatice de clarobscur.

Gravurile sunt însotite de comentariile originale ale artistului, pastrate în manuscris pe exemplarele din primele tiraje aflate în colectiile Muzeului Prado si ale Bibliotecii Nationale din Madrid, care explica titlurile, uneori enigmatice, sau completeaza mesajul imaginii. Seria expusa acum la Bucuresti a fost imprimata în 1929, într-o editie limitata, cu ocazia Expozitiei Universale de la Sevilia.

Expozitia beneficiaza de manifestari conexe: în data de 28 aprilie în sala de expozitie va avea loc conferinta Goya în literatura, sustinuta de Leonardo Romero Tobar, profesor la Universitatea din Zaragoza, iar pe 18 aprilie si 23 mai, de la ora 11.30, tot în expozitie are loc proiectia filmului artistic biografic Goya la Bordeaux (Spania, 1999, regia Carlos Saura).

• Durata:  18 decembrie – 28 martie 2010
• Locul: Muzeul National de Arta al României, Salile Kretzulescu
• Telefon: 314.81.19, 313.30.30
• Program de vizitare: miercuri – duminica,  10.00- 18.00
• Gratuit: prima miercuri din fiecare luna

Muzeul National de Arta al României are placerea sa va invite vineri, 18 decembrie, ora 12:00 la vernisajul expozitiei Imagini ale lumii trecatoare. Kunisada - un mare gravor al scolii Utagawa. Gravura japoneza din secolul al XIX-lea, organizata de Sectia de Artã Orientalã a MNAR, în urma unei minutioase cercetãri a colectiei de artã japonezã pãstrata în patrimoniul muzeului.
Curatorul expozitiei si autorul catalogului care o însoteste expozitia este doamna Carmen Brad, specialist în arta extrem orientala.

Expozitia reuneste un ansamblu de saizeci si trei de gravuri policrome create de Utagawa Kunisada (1786-1865), unul dintre cei mai populari maestri gravori ai vremii sale, artist deosebit de prolific, desenator si colorist redutabil.

Discipol al lui Utagawa Toyokuni (1769-1825), cel mai influent membru al scolii Utagawa, Kunisada îsi consolideaza încã din tinerete o pozitie privilegiatã printre gravorii de notorietate ai epocii, abordând o varietate de teme, dar în special reprezentarea frumusetii feminine si a actorilor de teatru kabuki.

Kunisada a avut parte de o posteritate artistica sinuoasa, determinata si de variatia calitatii gravurilor de-a lungul carierei sale, gravuri adeseori finalizate în colaborare cu numerosi discipoli.

Ceea ce caracterizeaza opera sa este extraordinara varietate a subiectelor si energia creatoare aproape nelimitata, întemeiata pe respectul traditiei. A fost colectionat cu pasiune de catre amatorii de arta occidentali, care au descoperit prin intermediul operelor sale lumea exotica a Japoniei.
Viu admirat pentru forta desenului si culorile vibrante, a inspirat pictori impresionisti si postimpresionisti, care i-au copiat gravurile în picturile lor.

Din ansamblul de gravuri aflate în colectiile MNAR au fost selectate exemplarele cele mai valoroase ca realizare artistica si calitate a imprimarii. Ele ilustreazã cîteva dintre temele predilecte la Kunisada: imagini cu femei frumoase, scene de teatru, portrete de actori, lucrãri inspirate din literatura, istoria si legendele Japoniei.
O sectiune specialã este dedicatã lucrãrilor care îl prezintã pe Genji/Mitsuuji, personaj literar ilustru în epocã. Expozitia cuprinde de asemenea un set de gravuri create în colaborare cu marele peisagist Utagawa Hiroshige (1797-1858).

Acces liber, în limita locurilor disponibile; rezervari la telefon 021.314.81.19.

Organizata în cadrul expozitiei Ipostaze ale modernismului. Pictura în Bulgaria, Grecia si România, 1910-1940, conferinta îsi propune sa puna în evidenta legaturile multiple ale arhitecturii cu celelalte arte din perioada interbelica si, totodata, sa reliefeze caracteristicile importante ale arhitecturii moderne din România anilor ’30-’40.

Vor fi subliniate aspecte complementare ale arhitecturii moderne: raporturile cu miscarea moderna europeana, reflexele gândirii arhitecturale ale acesteia în Romania, rolul câtorva personalitati în definirea si afirmarea arhitecturii moderne, asimilarea de catre societate a noii arhitecturi, precum si influenta asupra altor curente stilistice contemporane.

Expozitia cuprinde o selectie de 124 de opere din cele trei tari balcanice, semnate de artisti de notorietate mondiala precum Georges Papazoff, Jules Pascin, Giorgos Bousianis, Yannis Tsarouchis, Victor Brauner, Marcel Iancu sau Hans Mattis Teutsch, si prezinta momentele importante ale avangardei istorice, directiile si tendintele comune, dar si diferentele care au particularizat miscarea modernista fata de centrele artistice din vestul Europei.
Criteriile de selectie au avut în vedere evidentierea relatiei centru-periferie în evolutia diverselor curente (simbolism, post-impresionism, cubism, futurism, expresionism, suprarealism sau abstractionism), relevarea culorii locale si nu in ultimul rând, a unui fond spiritual comun, de sorginte bizantina, în prezentarea comparativa cu traditia.

Dupa prezentarea de la Bucuresti, expozitia va fi itinerata la Galeria Nationala de Arta din Sofia (17 decembrie 2009 – 16 februarie 2010) si la Fundatia B & M Theocharakis din Atena (10 martie – 16 februarie 2010).

Expozitie organizata cu sprijinul Programului Cultura 2007-2013 al Uniunii Europene

Va asteptam cu informatii de interes si va mentionam ca dupa conferinta de presa va urma o sesiune de interviuri cu oficialii prezenti care vor raspunde tuturor intrebarilor dumneavoastra.

RSVP: irina.apostol@unitedcom.org / 0723.604.983

]]> http://piar.blegoo.com/2009/10/13/intrarea-oficiala-a-egiptului-ca-brand-de-tara/feed/ http://piar.blegoo.com/2009/10/12/trupa-spitalul-de-urgenta-anunta-lansarea-noului-albumul-%e2%80%9cfps%e2%80%9d/ http://piar.blegoo.com/2009/10/12/trupa-spitalul-de-urgenta-anunta-lansarea-noului-albumul-%e2%80%9cfps%e2%80%9d/#comments Mon, 12 Oct 2009 15:40:53 +0000 Blegoo PR http://piar.blegoo.com/?p=384 Bucuresti, 12 octombrie 2009 – Proaspat recuperat dupa un sejur prelungit la Spitalul de Urgenta, artistul emerit de succes international Dan Helciug supune consideratiunii D. Voastra fonograma FPS printr-un contert esstraordinariu si nemaivazut in carciumioara The Silver Church, vineri 16 octomvrie 2009, orele 22 trecute fix. Invitati de seama: Vunk si cvartetul Capriccio.

Trupa Spitalul de Urgenta lanseaza vineri, 16 octombrie 2009, orele 22:00 in clubul The Silver Church cel de-al saselea lor album, intitulat “F.P.S.”. In deschiderea concertului de lansare vor canta trupele Vunk si cvartetul Capriccio. Concertul marcheaza inceperea turneului de promovare, care va include orasele Bucuresti, Ploiesti, Slatina, Brasov, Cluj, Pitesti, Buzau, Iasi si Bacau si se va intinde pana in luna decembrie.

In urma cu doua saptamani, trupa a lansat concursul “Un catren si un refren”, prin care Spitalul de Urgenta isi incurajeaza fanii sa le trimita propriile versuri. Pe baza lucrarilor inscrise, trupa va alege cel mai reusit catren si refren. Premiul cel mare va consta in transpunerea versurilor pe o melodie compusa de “Spitalul de Urgenta”. Piesa rezultata va fi cantata de trupa in cadrul concertelor din turneul de promovare al albumului “F.P.S.” in prezenta a sute de fani. Premiul doi va fi ales prin tragere la sorti din restul de lucrari, si consta intr-un concert tinut de trupa, special pentru castigator… chiar la el acasa.
Concursul “Un catren si un refren” este deschis tuturor celor care vor sa isi incerce mana (si norocul) la scris versuri. Persoanele care doresc sa se inscrie in concurs pot transmite versurile la adresa de e-mail: concurs@danhelciug.ro sau accesand site-ul www.danhelciug.ro.

De asemenea, trupa Spitalul de Urgenta s-a alaturat recent sustinatorilor proiectului de voluntariat CharityGift.ro, primul magazin online in care toate produsele contin o donatie, fara adaosuri de pret. Initiativa a venit din partea frontmanului Dan Helciug, care a fost cucerit pe loc de proiect. Urmand modelului “Adopta un ONG” initiat de Gala Societatii Civile, Spitalul de Urgenta a ales asadar sa sustina proiectul derulat cu ajutorul a peste 20 de voluntari din intreaga tara, prin promovarea acestuia in toate aparitiile trupei. In curand, fanii vor putea achizitiona noul album, “F.P.S.”, atat de pe site-ul www.danhelciug.ro, cat si de pe CharityGift.ro.

Despre Spitalul de Urgenta si “F.P.S.”
Trupa s-a nascut in 2000, tatal ei fiind Dan Helciug, careia ii apartin conceptul, muzica si textul. Orchestratia originala a muzicii trupei o asigura Victor Panfilov, mentor spiritual si este imbogatita de catre exceptionalul chitarist Emil Chican. In “F.P.S.” Dan Helciug abordeaza cu curaj o serie de teme in general evitate de trupele mainstream, cantand despre viata de student, politica, si de ce nu, despre fotbal. Piesele raman insa incarcate de umorul specific artistului, care nu iarta nici pe altii, insa in final nu se iarta nici pe sine insusi. Trupa se joaca cu piesele si stilurile precum un papusar cu marioneta sa, iar referintele culturale, muzicale si politice abunda. “F.P.S.” este asadar un album de maturitate, prin care Spitalul de Urgenta isi dovedeste atat curajul, cat si implicarea in temele de interes ale generatiei actuale.

Contact

Martha Botezatu
PR Officer

0722.34.86.66
martha.botezatu@imagefactory.ro

031.107.41.73
www.imagefactory.ro

Vernisajul expozitiei va avea loc joi, 1 octombrie 2009, orele 18.00, în prezenta dlui Christos Carras, director al Fundatiei Basil & Marina Theocharakis pentru Arte si Muzica din Atena, a dlui Boris Danailov, director general al Galeriei Nationale de Arta din Sofia, a dnei Roxana Theodorescu, director general al MNAR, precum si a Excelentelor Sale dl Georgios Poukamissas, Ambasadorul Republicii Elene în România si dl Vladimir Radomirski, Ambasadorul Bulgariei în România.

Aceasta expozitie este parte integranta a proiectului Balkan Modernisms, initiat de Fundatia Theocharakis din Grecia si finantat prin programul Cultura 2007-2013 al Uniunii Europene. Proiectul îsi propune sa aduca în atentia publicului modalitatile în care modernismul a fost asimilat si interpretat în regiunea balcanica. Dupa popasul de la Bucuresti, expozitia va fi itinerata la Galeria Nationala de Arta din Sofia si la Fundatia Theocharakis din Atena, pâna în luna mai 2010.

Expozitia cuprinde 120 de lucrari de pictura si grafica - câte 40 din partea fiecarei tari participante – si este structurata în trei mari sectiuni: O noua viziune moderna (spatiu, peisaj, natura moarta), Istoria în viziune moderna (identitate nationala, inspiratie divina, ecouri ale Greciei clasice) si Prezenta umana în arta moderna (portrete, corpul omenesc).

Printre cei 18 artisti selectionati sa reprezinte România se numara atât personalitati consacrate ale avangardei (Marcel Iancu, Victor Brauner, Max H. Maxy, Hans Mattis - Teutsch, Jules Perahim, Corneliu Michailescu), dar si creatori asociati de obicei unor tendinte artistice mai putin vehemente (Petre Iorgulescu-Yor, Margareta Sterian, Sabin Popp, Merica Râmniceanu).

Christos Carras, coordonatorul proiectului, afirma ca „proiectul propune o perspectiva mai echilibrata asupra istoriei artei din aceasta parte a lumii, în perioada data, prin relevarea caracteristicilor regiona¬le si nationale, precum si a experientelor multiple pe care Bulgaria, Grecia si România le-au parcurs în procesul de transformare profunda a conceptiilor estetice locale, de¬terminata de integrarea ideilor, formelor si tehnicilor ela¬borate în marile metropoleis cosmopolite ale Europei occi¬dentale. Speram ca rezultatul sa fie o mai buna cunoaste¬re a diversitatii si profunzimii activitatii culturale într-o zona perceputa ca „periferie”, prin întelegerea semnificatiei pe care arta moderna o are în definirea identitatii culturale europene”.

“Proiectul privind modernismul în Balcani sintetizeaza sco¬purile Programului Cultural, si anume încurajarea opera¬torilor culturali din Europa pentru a-si împartasi viziunea si a coopera, precum si facilitarea circulatiei si cunoasterii reciproce a creatorilor si creatiilor artistice în Europa”, a declarat Ján Figel, comisar european pentru educatie, învatamânt, cultura si tineret.

În completarea expozitiei, pentru a oferi o imagine cât mai completa a modernismului, pe data de 9 octombrie la sala Auditorium a MNAR va avea loc un recital sustinut de violonistul Alexandru Tomescu si de pianistul Horia Mihail ce va cuprinde piese compuse în perioada 1910 – 1940, iar pe data de 12 noiembrie în salile expozitiei publicul va putea asista la conferinta sustinuta de arh. Nicolae Lascu pe tema arhitecturii moderniste în România.

Expozitia de la Muzeul National de Arta al României beneficiaza de o scenografie speciala, realizata în colaborare cu echipa de arhitecti de la Abrupt Arhitectura, ce include o sala de lectura adiacenta, amenajata în stilul localului Cabaret Voltaire din Zürich – centrul miscarii Dada. Expozitia este însotita de un catalog în limba româna si de unul în limba engleza. Curatorii expozitiei sunt: Irina Genova (Bulgaria), Takis Mavrotas (Grecia) si Mariana Vida (România).

Expozitie organizata cu sprijinul Programului Cultura 2007-2013 al Uniunii Europene

Conferinta de presa: Miercuri, 30 septembrie 2009, orele 11.30

Vernisaj: Joi, 1 octombrie 2009, orele 18.00

Durata: 2 octombrie – 29 noiembrie 2009

Locul: Muzeul National de Arta al României
Telefon 021/314.81.19; Fax: 021/312.43.27
Site www.mnar.arts.ro
Program de vizitare: miercuri – duminica (10.00 – 18.00)
Gratuit: prima miercuri din luna

Unul dintre raspusuri îl ofera proiectul Marketing cultural – o noua abordare a valorificarii patrimoniului muzeal initiat de Fundatia Culturala ARTEX si finantat de Administratia Fondului Cultural National. Prin proiect se propune un nou model de marketing muzeal pentru muzeele de la Sosea: Muzeul Taranului Român, Muzeul National Grigore Antipa si Muzeul National de Geologie.

Concret, se propune creearea de suveniruri pentru magazinele celor trei muzee, în concordanta cu tematica muzeului si cu preferintele publicului. Luni, 7 septembrie începând cu orele 10.00, la Orange concept store din Calea Victoriei nr. 42 (lânga magazinul “Muzica”) trei tineri artisti vor prezenta machetele celor unsprezece obiecte realizate pentru fiecare muzeu, urmând ca reprezentantii muzeelor sa selecteze o parte dintre ele si sa identifice sursele financiare pentru producerea si punerea lor în vânzare.

Proiectul a mai dezvoltat un studiu de marketing în care au fost analizate: publicul tinta al magazinelor muzeelor, preferin?ele acestora, obiectivele muzeului în ceea ce priveste obiectele puse în vânzare la magazinele proprii etc.

Pe baza studiului si în urma discutiilor cu reprezentantii de relatii publice ai muzeelor, artistii au propus câte 33 de desene pentru tot atâtea suveniruri. Acestea sunt adresate atât copiilor (publicul majoritar al Muzeului de Istorie Naturala si al celui de Geologie) cât si adultilor, varietatea obiectelor garantând creativitatea artistilor selectati: Irina Anghel, Bogdan Herascu si Bogdan Ionita.

De la brelocuri, agende, bentite de par, pâna la truse pentru micii exploratori sau bijuterii pretioase din pietre similare, suvenirurile creeate au rol educativ, estetic sau de utilitate casnica sau vestimentara.
Fundatia Culturala ARTEX (înfiintata în august 2007) crede într-o abordare originala a dezvoltarii culturale a oraselor în România, prin proiecte care sa puna cu adevarat în valoare patrimoniul cultural si istoric al acestora.

Organizatia sustine principiul prin care orasele se vor dezvolta din punct de vedere cultural doar prin proiecte creative si interdisciplinare.

De aceea, fundatia reuneste în propriile proiecte domenii precum arta, istoria, arhitectura, muzeologia.  Date de contact: Minodora Irimia – coordonator proiect, minodora.irimia@artexfoundation.org, 0730 030 846; Raluca Bem Neamu – responsabil PR, raluca.bem@gmail.com, 0745 495 404.

Muzeul National de Arta al României, Uniunea Arhitectilor din România si Ordinul Arhitectilor din România va invita joi, 6 august 2009, ora 18.00, în salile Kretzulescu ale MNAR, la vernisajul expozitiei Henrieta Delavrancea-Gibory, arhitectura 1930-1940. Curatorul expozitiei este arh. Milita Sion.

Henrieta Delavrancea-Gibory (1894-1987), fiica scriitorului Barbu Stefanescu Delavrancea si sora pianistei si scriitoarei Cella Delavrancea, face parte dintr-o generatie de arhitecti care, în frunte cu Horia Creanga, G.M. Cantacuzino si Octav Doicescu, a avut o contributie importanta la formarea scolii de arhitectura moderna româneasca.

Expozitia prezinta planuri si proiecte de arhitectura, fotografii de epoca si actuale ale cladirilor proiectate de Henrieta Delavrancea-Gibory, precum si noua desene originale. Din bogata opera a arhitectei au fost selectate o parte din lucrarile realizate la Balcic în perioada 1930-1940, precum si planurile câtorva case din Bucuresti din aceeasi perioada.

Dintre lucrarile create pentru Balcic, pot fi vazute în expozitie Casa Eliza Bratianu, Casa Ion Pillat, Casa Canciov, Casa Stelian Popescu, Pavilionul de ceai al Palatului Regal (azi disparut), Pavilionul Granicerilor din ansamblul regal sau proiectul de renovarea a Primariei (care adaposteste acum Muzeul de Arheologie si Istorie din Balcic), prin care arhitecta a transformat radical o casa de secol XIX, pentru a o adapta stilului local de inspiratie meridionala.

Casa Cantuniari, Casa Vilcovici sau casa în care Henrieta Delavrancea-Gibory a locuit pâna la sfârsitul vietii sunt câteva exemple de imobile din Bucuresti prezente în expozitie.

Portretul Henrietei Delavrancea-Gibory realizat de Eustatiu Stoenescu, din patrimoniul MNAR, întregeste expunerea. Arhitecta a fost o buna prietena a pictorului Stoenescu, pentru care a realizat în 1934-1938 conacul de la Draghiceni-Olt, intrepretând în mod original modelul caselor traditionale din Valahia.

Expozitia, însotita de catalog, vine în continuarea expozitiei Ion Mincu. Desene si proiecte de arhitectura, deschisa în cadrul Galeriei de Arta Româneasca Moderna a MNAR.

Expozitia a fost organizata de Muzeul National de Arta al României în colaborare cu Muzeul National al Castelului din Compiègne, cu Reuniunea Muzeelor Nationale din Franta si cu Institutul Francez din Bucuresti, beneficiind de sustinerea constanta a Ambasadei Frantei în România,  pentru a marca o dubla aniversare: 200 de ani de la nasterea împaratului Napoleon al III-lea (în 2008) si 150 de ani de la Unirea înfaptuita prin dubla alegere ca principe domnitor în Moldova si Tara Româneasca a lui Alexandru Ioan Cuza (în 2009).

Expozitia a prezentat evenimentele majore din prima jumatate a secolului al XIX-lea, ca si cele care au premers crearii Regatului României, incluzând legaturile politice si culturale consistente dintre Franta si principatele dunarene, în special în timpul domniei lui Napoleon al III-lea.
Documente-marturii ale calatorilor francezi în tarile române, scrisorile lui Cuza catre Napoleon al III-lea, Tratatul de Pace de la Paris (1857), Tezaurul de la Pietroasa, coroana de otel a lui Carol I, piese de mobilier din castelul de la Compiègne – resedinta preferata a lui Napoleon al III-lea, fotografii de epoca realizate de Carol Pop de Szathmari au stat alaturi de lucrari de arta semnate de maestri români si francezi precum Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Gustave Moreau, Jean-François Millet, Alfred Sisley sau Claude Monet, reusind a ilustra elocvent, sub aspect documentar, istoric si artistic, perioada mentionata.

Pentru publicul francez aceasta expozitie – considerata de critici „remarcabil documentata” - a însemnat în primul rând evocarea personalitatii împaratului Napoleon al III-lea – personaj istoric controversat, cu o reputatie „putin glorioasa” în Franta, dar care are marele merit de a fi promovat principiul unitatii nationale în Europa. Rolul „providential” jucat de Napoleon al III-lea în construirea statului national român, precum si rolul Frantei de arbitru al noului echilibru european pe scena internationala au fost excelent punctate în expozitie. Vizitatorii francezi au descoperit nu numai documente istorice si opere de arta inedite si valoroase, ci si istoria genezei unuia dintre „cele mai francofone si francofile state din Europa”.

Criticii francezi au apreciat îndeosebi creatiile pictorilor Theodor Aman si Nicolae Grigorescu, modul în care a fost ilustrat momentul participarii Principatelor Române la Expozitia Universala de la Paris, în 1867 (când a fost expus pentru prima oara în strainatate Tezaurul de la Pietroasa), precum si prezenta portretului doctorului român George Bellu (Georges de Bellio), figura culturala de exceptie, unul din primii colectionari de pictura impresionista si prieten al lui Monet.
Aproximativ 30 de muzee si institutii din România si Franta au împrumutat lucrari pentru aceasta manifestare de amploare: Biblioteca Academiei Române, Muzeul National de Istorie a României, Muzeul Municipiului Bucuresti, Muzeul de Arta din Iasi, Muzeul de Arta din Timisoara, Arhiva Ministerului de Externe Francez, Biblioteca Nationala a Frantei, Muzeul Orsay, Muzeul Luvru, Muzeul Gustave-Moreau, Muzeul Marmottan-Monet, Petit Palais s.a.
Catalogul bogat ilustrat al expozitiei reuneste un ansamblu de articole bine documentate ce permite vizitatorilor sa aprofundeze acest subiect.

Vara aceasta regiunea Bretania din Franta este gazda unui sezon cultural românesc ce cuprinde manifestari organizate în mai multe orase.

Cel mai important eveniment al sezonului este expozitia Pictori români în Bretania organizata de Muzeul National de Arta al României în colaborare cu Muzeul Departamental Breton din Quimper, sub înaltul patronaj al Ambasadei României în Franta si al Ambasadei Frantei în România.

Expozitia - care a inaugurat vara româneasca din Bretania - evidentiaza fascinatia exercitata de aceasta regiune asupra artistilor români între 1880 si 1940. Cele 77 de lucrari de pictura si grafica din expozitie provin exclusiv din patrimoniul MNAR si sunt semnate de artisti precum Nicolae Grigorescu, Gheorghe Petrascu, Theodor Pallady, Eustatiu Stoenescu, Iosif Iser, Jean Al. Steriadi, Elena Popea sau Nicolae Grant, artisti care au calatorit si au lucrat mai ales în departamentul Finistère din Bretania.

„Fresca” lui Constantin Petrescu-Dragoe, cea mai impresionanta lucrare

Philippe Le Stum, director al Muzeului Departamental Breton din Quimper, a relatat pentru un cotidian francez ca ideea unei retrospective de anvergura dedicata pictorilor români care au calatorit în Bretania i-a venit pornind de la pânzele lui Nicolae Grigorescu, primul artist român care a imortalizat orasul medieval Vitré, în 1878. Convins ca Grigorescu nu este singurul pictor român fascinat de peisajele din Bretania, Le Stum a contactat echipa de muzeografi de la Muzeul National de Arta al României, care a realizat selectia lucrarilor ce pot fi admirate de publicul francez la Quimper pâna pe 4 octombrie 2009.

Publicul si presa franceza au descoperit cu încântare opere „inedite si uimitoare”, cea mai apreciata fiind seria de desene ce înfatiseaza monumentala panorama a orasului Concarneau – un proiect de decoratie murala realizat în 1931 de Constantin Petrescu-Dragoe, considerat de criticii francezi drept „elementul-cheie al expozitiei”. Alti autori apreciati de publicul francez sunt Elena Popea - mai ales lucrarea Chermeza în Bretania, Max W. Arnold – pentru „paleta sa foarte originala” sau Nicolae Grant - pentru „aerul de prospetime pe care îl degaja pânzele sale, în special lucrarea Femeie lucrând”. Expozitia are meritul de a prezenta în premiera publicului local aceasta „viziune românesaca” asupra regiunii si a locuitorilor sai, dar si de a revela „creatori europeni necunoscuti”, dupa cum informeaza cotidianul Le Télégramme.

Manifestari conexe

Alaturi de expozitia Pictori români în Bretania, sezonul cultural românesc cuprinde expozitia de fotografie Peuples de Roumanie cu extrase din arhiva Muzeului Taranului Român, care poate fi admirata sub arcadele muzeului din Quimper, expozitia Victor Brauner, peintures et dessins, deschisa la Muzeul de arta din Brest si itinerata apoi la cel din Rennes si Saptamânile muzicale din Quimper.

Schimburi culturale
Pentru a realiza un adevarat schimb cultural, în perioada noiembrie 2009 – februarie 2010 va fi organizat în România un sezon breton: românii sunt la rândul lor invitati sa descopere particularitatile spatiului breton, traditiile si arta locuitorilor sai, cu toate elementele ce au fascinat, de-a lungul timpului, artisti din toate colturile lumii.
Muzeul National de Arta al României va gazdui în perioada 5 noiembrie 2009 - 7 februarie 2010 o expozitie care va cuprinde, alaturi de operele artistilor români ce au calatorit si pictat în Bretania, o ampla selectie cu lucrari de pictura, grafica si sculptura cu subiecte bretone, realizate de artisti francezi si nu numai, alaturi de obiecte de arta populara si costume, ceramica si piese de mobilier din colectia Muzeului Departamental Breton din Quimper.
O alta expozitie dedicata artei bretone va fi organizata în perioada 6 noiembrie 2009 – 7 februarie 2010 la Muzeul National Brukenthal din Sibiu, cu opere din colectia de grafica a Muzeului de arta din Rennes.