Vernisaj: joi, 6 august 2009, ora 18.00. Durata: 7 august – 20 septembrie 2009. Locul: Muzeul National de Arta al României, Salile Kretzulescu. Program de vizitare: miercuri – duminica (11.00 – 19.00). Gratuit: prima miercuri din luna.
Muzeul National de Arta al României, Uniunea Arhitectilor din România si Ordinul Arhitectilor din România va invita joi, 6 august 2009, ora 18.00, în salile Kretzulescu ale MNAR, la vernisajul expozitiei Henrieta Delavrancea-Gibory, arhitectura 1930-1940. Curatorul expozitiei este arh. Milita Sion.
Henrieta Delavrancea-Gibory (1894-1987), fiica scriitorului Barbu Stefanescu Delavrancea si sora pianistei si scriitoarei Cella Delavrancea, face parte dintr-o generatie de arhitecti care, în frunte cu Horia Creanga, G.M. Cantacuzino si Octav Doicescu, a avut o contributie importanta la formarea scolii de arhitectura moderna româneasca.
Expozitia prezinta planuri si proiecte de arhitectura, fotografii de epoca si actuale ale cladirilor proiectate de Henrieta Delavrancea-Gibory, precum si noua desene originale. Din bogata opera a arhitectei au fost selectate o parte din lucrarile realizate la Balcic în perioada 1930-1940, precum si planurile câtorva case din Bucuresti din aceeasi perioada.
Dintre lucrarile create pentru Balcic, pot fi vazute în expozitie Casa Eliza Bratianu, Casa Ion Pillat, Casa Canciov, Casa Stelian Popescu, Pavilionul de ceai al Palatului Regal (azi disparut), Pavilionul Granicerilor din ansamblul regal sau proiectul de renovarea a Primariei (care adaposteste acum Muzeul de Arheologie si Istorie din Balcic), prin care arhitecta a transformat radical o casa de secol XIX, pentru a o adapta stilului local de inspiratie meridionala.
Casa Cantuniari, Casa Vilcovici sau casa în care Henrieta Delavrancea-Gibory a locuit pâna la sfârsitul vietii sunt câteva exemple de imobile din Bucuresti prezente în expozitie.
Portretul Henrietei Delavrancea-Gibory realizat de Eustatiu Stoenescu, din patrimoniul MNAR, întregeste expunerea. Arhitecta a fost o buna prietena a pictorului Stoenescu, pentru care a realizat în 1934-1938 conacul de la Draghiceni-Olt, intrepretând în mod original modelul caselor traditionale din Valahia.
Expozitia, însotita de catalog, vine în continuarea expozitiei Ion Mincu. Desene si proiecte de arhitectura, deschisa în cadrul Galeriei de Arta Româneasca Moderna a MNAR.
